Era În 1969. Marele Amfiteatru al Politehnicii braşovene era înţesat de studenţi şi cadre didactice. Îl aşteptam pe savant, proaspăt reve- nit în România, la conducerea nou înfiinţatului INstitut de CReaţie ŞTiinţifică (INCREST).

A apărut un om înalt, semeţ, cu părul mare şi alb, cu ochii verzi. Avea 83 de ani. Ne-a cucerit încă de la primele cuvinte:

"Omenirea merge înainte ca un barcagiu pe apă: vâsleşte, dar înaintează cu spatele, în necunoscut. Numai câţiva, din când în când, întorc capul să privească încotro merg. Aceia sunt inventatorii !"

S-a născut la 7 iunie 1886 în Bucureşti, ca fiu al generalului Constantin Coandă (fost profesor de matematici la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele şi viitor prim ministru) şi al Aidei Danet, fiica medicului francez Gustave Danet. A murit la 25 noiembrie 1972.

Ne-a povestit despre cum a făcut experimente pentru avionul cu reacţie pe care avea să-l inventeze în 1910, la Paris:

"M-am dus la Paul Painleve (savant francez) care era ministrul Căilor Ferate şi i-am zis: Poţi dumneata să-mi pui la dispoziţie o locomotivă cu care să mă deplasez, noaptea (pe atunci trenurile circulau numai ziua), pe calea ferată ?"

L-a ajutat (bineînţeles, nu gratis), aşa cum l-a ajutat şi Gustave Eiffel.

Prin frig şi întuneric a făcut determinări aerodinamice pentru aripa avionului.

Din păcate, în ultimul moment, înaintea zborului, a introdus o placă de mică sub scaunul pilotului, pentru a-l feri de jetul de foc. Avionul a devenit incontrolabil, s-a izbit de un zid, dar Coandă fusese aruncat din el cu cîteva momente mai înainte şi a scăpat teafăr.

Peste ani, când făcea duş, cu mâinile ridicate, a observat cum apa care-i curgea pe mâini 'se prelingea', se abătea de la traseul ei normal, Atunci a realizat cauza accidentului de avion, gazele reactive au fost deviate, prelinse, pe lângă placa de mică. Fenomenul avea să primească numele de "efectul Coandă". Îl va folosi la hipersustentanţa aerodineleor lenticulare inventate de el şi la atenuatoarele de sunet.