Un lucru care incepe sa fie uitat chiar si de catre ingineri, aproape necunoscut de alte categorii. Suntem aproape obisnuiti cu formatul A4, uneori si cu A5. Care-i teoria ?

Toate formatele STAS (standardul de stat al Romaniei) de hartie au laturile in raport de radical din 2 la 1 (A4 are 297x210 mm). Pentru urmatorul format se injumatateste cea mai mare latura a precedentului, deci A5 are 210x143.

Se porneste de la formatul A0, la care suprafata este de 1 metru patrat (calculati-i dvs laturile !). A1 are suprafata de 1/2 mp, A2 are 1/4 mp, A3 are 1/8 mp, A4 are 1/16 mp, ... An are 1/2**n mp. Sunt si formatele 2A0, 3A0, ... nA0, cu suprafetele de 1/2**(-1), 1/2**(-2), .. 1/2**(-n+1), adica de 2**1, 2**2, ... 2**(n-1) mp. Cu alte cuvinte 2A0 ar veni un fel de A-1.

In privinta hartiei de imprimanta, se folosesc dimensiunile in toli (zoll in nemteste, de unde provine la noi inch-ul englezesc). Formatul A4 este apropiat de coala de hartie cu gaurele. Aceasta are de fapt distanta dintre pliuri de 12 toli, cu gaurile distantate la 1/2 toli, in total 24 de intergauri pe pagina. Trebuie spus ca aceasta dimensiune a hartiei (de 12 toli) reprezinta (tineti minte) un picior (foot), care vine de la dimensiunea la picior al nu stiu carui Henric. La fel si yardul (ceva mai mic decat metrul, poarta de fotbal avand de fapt nu 9 metri ci 10 yarzi), care era lungimea bratului aceluiasi rege.

Un alt format de hartie de imprimanta folosit este letter, care este, nu sunt sigur, de 11,5 toli, oricum ceva mai mica decat A4. Cu aceasta dimensiune implicita se obtin setarile implicite ale multor imprimante, de unde mirarea ca uneori pagina A4 nu se umple complet.